Recent, a fost definitivat procesul de înscriere pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO a sectorului de limes denumit „Frontiers of the Roman Empire – The Danube Limes (Lower Section)” un efort multinațional ce aparține Croației, Serbiei, Bulgariei și României.
România contribuie la lista de părți componente cu un număr de 49 de situri arheologice, castre auxiliare și alte fortificații liniare, aflate atât la nord, cât și la sud de Dunăre, întinse de la Pojejena (jud. Caraș-Severin) până la Murighiol (judetul Tulcea).
Pentru detalii, puteți consulta următorul link:
The Danube Limes - Lower Section

 
Tot cu această ocazie, a fost realizată și înscrierea celeilalte părți a frontierelor romane de pe teritoriul României, „Frontiers of the Roman Empire – Dacia”, pe aceeași listă indicativă. După cum probabil ați aflat deja din informațiile de pe acest website, dimensiunile, structura și caracteristicile granițelor provinciei Dacia sunt excepționale, oferind peste 300 de situri arheologice pentru nominalizare, printre care, castre legionare și auxiliare, fortificații mai mici (burgus, fortlet), o mulțime de turnuri de supraveghere și alte bariere de fortificare liniare, întinse pe cea mai mare parte a teritoriului țării.
Pentru detalii, puteți consulta următorul link:
The Dacian Limes

Ministrul Culturii a modificat ordinele precedente de organizare a Programului Național „Limes” (2812/27.11.2014, cu modificările ulterioare), la începutul acestui an, prin OMC nr. 2544/29.01.2020.
Principalele schimbări țin de durata programului, care a fost prelungită până în anul 2023, de scopul său, care a devenit înscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, după ce înscrierea pe Lista Indicativă a fost deja realizată, de împărțirea responsabilităților instituțiilor participante, dar prevăd și măsuri de monitorizare a siturilor arheologice după definitivarea procesului de nominalizare.
 
Tot cu această ocazie, prin OMC 2679/20.02.2020, componența Comisiei Naționale „Limes” a fost adusă la zi, numărul membrilor crescând la 15, pentru a permite distribuirea mai bună a specialiștilor pe siturile arheologice nominalizate, mai ales în vederea monitorizării acestora. Iată componența acesteia:
 
            Responsabili generali:
1.     Felix MARCU, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, președinte.
2.     Coriolan H. OPREAN, Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Academia Română, Cluj-Napoca, membru.
3.     Ștefan BÂLICI, Institutul Național al Patrimoniului, București, membru.
 
Monitori/Responsabili:
4.     Călin TIMOC, Muzeul Național al Banatului, Timișoara, membru, responsabil pentru județele Mehedinți, Caraș-Severin.
5.     Sorin NEMETI, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, membru, responsabil pentru județele Cluj, Alba.
6.     George CUPCEA, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, membru, responsabil pentru județul Sălaj.
7.     Radu ZĂGREANU, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Bistrița, membru, responsabil pentru județul Bistrița-Năsăud.
8.     Dan APARASCHIVEI, Institutul de Arheologie, Academia Română, Iași, membru, responsabil pentru județul Tulcea.
9.     Ovidiu ȚENTEA, Muzeul Național de Istorie a României, București, membru, responsabil pentru județele Hunedoara, Sibiu, Vâlcea.
10.  Szilamér PÁNCZÉL, Muzeul Județean Mureș, Târgu-Mureș, membru, responsabil pentru județele Mureș, Harghita.
11.  Alexandru POPA, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Sf. Gheorghe, membru, responsabil pentru județele Covasna, Brașov.
12.  Dorel BONDOC, Muzeul Olteniei, Craiova, membru, responsabil pentru județele Dolj, Olt.
13.  Florian MATEI-POPESCU, Institutul de Arheologie „V. Pârvan”, Academia Română, București, membru, responsabil pentru județele Argeș, Teleorman.
14.  Ioan Carol OPRIȘ, Universitatea București, membru, responsabil pentru județul Constanța.
15.  Alexandru RAȚIU, Muzeul Național de Istorie a României, București, membru, responsabil pentru județele Prahova, Buzău, Galați.
 
Secretar: Bogdan ȘANDRIC, Institutul Național al Patrimoniului, București.

În perioada 13-14 decembrie 2019, va avea loc cea de-a 8-a ediție a LIMES FORVM, în Timișoara, la Casa Oamenilor de Știință. 

În fiecare an, LIMES FORVM s-a desfăşurat în colaborare cu una sau mai multe instituţii muzeale sau servicii deconcentrate din subordinea Ministerului Culturii, cu scopul diseminării rezultatelor cercetărilor realizate în cadrul Programului Național LIMES și stadiului întocmirii documentației pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO a siturilor de pe frontiera romană din România.
 
În acest an, inițiativa organizării a aparținut Consiliului Județean Timiș, care, prin Muzeul Național al Banatului, a avut amabilitatea găzduirii deja consacratei manifestări.
Alături de membrii Comisiei Naționale Limes și a numeroși cercetători (arheologi, arhitecți) preocupați de soarta monumentelor de pe frontierele romane din România, vor participa specialiști similari din țările învecinate (Serbia, Croația, Ungaria), cu care România este partener în aplicația pentru înscrierea în Patrimoniului Mondial UNESCO a sectorului inferior al Limes-ului Dunărean, precum și consultanți străini care vor contribui la aplicația României pentru Limes-ul Dacic.

În atenția:

Domnului Răzvan CUC, Ministrul Transporturilor,
Domnului Narcis Ștefan NEAGA, Directorul General al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere,
Domnului Valer Daniel BREAZ, Ministrul Culturii și Identității Naționale,
Domnului Emilian GAMUREAC, Directorul Direcției Patrimoniu Cultural, MCIN,
Comisiei Naționale de Arheologie, MCIN
Domnului Florin FLORIAN, Prefectul județului Sălaj,
Domnului Tiberiu MARC, Președintele Consiliului Județean Sălaj,
Doamnei Corina BEJINARIU, Managerul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău,
Doamnei Doina COCIȘ, Directorul Direcției Județene pentru Cultură Sălaj,
 
Ref: Situl arheologic Sutoru (SJ-I-s-A-04964 / 143183.01 ), afectat de proiectul de investiții secțiunea 3B1: „Proiectare si execuție Autostrada Transilvania sector  Topa Mică - Zimbor (3B1) km 0+000 - km 13+260”.
 
            În cadrul procesului de monitorizare a siturilor care compun Frontiera Imperiului Roman (în virtutea OMC nr. 2254/13.04.2016, art. 4), cu ocazia ședinței din 31 mai 2019, desfășurată la sediul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Comisia Națională Limes a analizat în detaliu situația sitului de la Sutoru (Cod RAN, 143183.01.01; Cod LMI: SJ-I-s-A-04964, denumire Castrul roman de la Sutoru - Gura Căpuşului), și a decis elaborarea unui comunicat, adresat tuturor instituțiilor abilitate în această speță. Situl reprezintă o importantă  așezare romană de pe teritoriul provinciei Dacia, care a funcționat în strânsă legătură cu frontiera provinciei, aflată în vecinătate. Monumentul este format din mai multe obiective: castrul, împreună cu băile identificate recent, o întinsă așezare civilă și necropola aferentă. Menționăm că acestea din urmă, adică așezarea civilă și necropola, nu au fost cartate precis, prin urmare nu apar oficial în interiorul zonei de protecție. Limitele concrete ale sitului/monumentului vor putea fi stabilite numai în urma unui proces detaliat de evaluare de teren, care să coroboreze investigațiile geofizice cu cercetările de diagnostic arheologic intruziv.
            Conform proiectului de infrastructură, o porțiune din castrul roman, termele, o mare parte a așezării civile și a necropolei vor fi afectate de culoarul autostrăzii și de bretelele de descărcare ale acesteia (a se vedea imaginea în documentul PDF atașat).

            Comisia Națională Limes, care coordonează activitatea de documentare a siturilor ce compun Granițele Imperiului Roman de pe teritoriul României, în vederea înscrierii acestora în Patrimoniul UNESCO, reprezintă forul responsabil cu stabilirea gradului de autenticitate și integritate a siturilor care compun aceste granițe, în conformitate cu prevederile și Convențiile internaționale, accesibile on-line: http://whc.unesco.org/en/guidelines. Precizăm că situl arheologic de la Sutoru este propus pentru a fi înscris pe Lista indicativă a României, iar ulterior pe listele Patrimoniului Mondial UNESCO. În noile condiții, este cert că vor fi afectate integritatea și autenticitatea sitului și a zonei acestuia de protecție, de aceea se impun măsuri pentru minimizarea daunelor.
            Pentru a preveni intervențiile care afectează ireversibil monumentul, solicităm ca în faza de proiectare, nodul de legătură să fie repoziționat, la o distantă de 200 m de ultimele urme ale siturilor arheologice cunoscute. În acest sens, sunt obligatorii investigații prealabile, fie prin diagnostic arheologic intruziv, fie prin metode de cercetare non-invazive, pentru luarea tuturor măsurilor administrative, legislative și financiare astfel încât cercetările arheologice preventive necesare construcției nodului rutier să fie demarate cât mai curând posibil, cu dublul scop de a nu afecta situl și termenele de execuție ale lucrării. De aceea, pentru a preveni intervențiile de natură să afecteze monumentul, solicităm acordarea unei atenții speciale situației semnalate.
            Descoperirile arheologice, în urma cercetărilor preventive, se prefigurează a fi foarte importante, după cum rezultă din rezultatele săpăturilor și din cele ale prospecțiunilor geofizice recente, desfășurate sub coordonarea Dr. Sorin COCIȘ. Din aceste motive, sugerăm ca cercetările arheologice viitoare, preventive sau sistematice, să fie demarate cât mai curând posibil, și să fie realizate sub coordonarea responsabilului științific și a reprezentanților instituției coordonatoare a cercetărilor, Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române.
           
Având în vedere că principalul deținător de interese în realizarea unei rețele naționale de autostrăzi,  precum și în protecția și conservarea patrimoniului cultural național este Statul Român, că ambele domenii țin de securitatea națională, Comisia Națională Limes solicită tuturor decidenților o abordare profesionistă și realistă în ceea ce privește termenele de execuție, finanțarea și soluțiile de punere în valoare a eventualelor monumente ce vor fi descoperite, în condițiile finalizării proiectului de infrastructură rutieră.
Comisia Națională Limes solicită Ministerului Culturii și Identității Naționale realizarea tuturor demersurilor necesare sprijinirii instituțiilor și arheologilor implicați în acest proiect.
 
Cluj Napoca, 19.06.2019                                                     Președintele Comisiei Naționale Limes
                                                                                                                        Dr. Felix MARCU