Restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea și punerea în valoare a sitului arheologic cetatea Capidava

(Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5, Domeniul major de intervenție 5.1., beneficiar Consiliului Județean Constanța)

Ca urmare a solicitării în regim de urgență primite din partea Ministerului Culturii și Identității Naționale din data de 17.08.2017, prin care se dorește formularea unui punct de vedere referitor la cele mai recente întâlniri între reprezentanții ministerului, Consiliul Județean Constanța și firma responsabilă de proiectarea și asistența tehnică a proiectului Restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea și punerea în valoare a sitului arheologic cetatea Capidava, Comisia Națională LIMES declară următoarele:

Comisia Națională LIMES (în continuare CNL) salută reluarea, de către actuala conducere a MCIN și a Consiliului Județean Constanța (prin implicarea directă a domnului Ministru MCIN Lucian Romașcanu și a domnului Președinte Marius Horia Țuțuianu), a demersurilor necesare privind finalizarea proiectului de restaurare a cetății Capidava, întrerupt din motive independente de beneficiar, proiectant sau colectiv științific al șantierului arheologic în luna decembrie 2015.

În urma declarației Comisiei Naționale Limes din data de 5 octombrie 2016 (http://www.cultura.ro/declaratia-comisiei-nationale-limes-autenticitatea-si-integritatea-cetatii-antice-capidava), Comisia Națională de Arheologie și Comisia Națională a Monumentelor Istorice, funcționând pe lângă Ministerul Culturii și Identității Naționale, au primit solicitarea să desemneze câte doi reprezentanți care să constituie o comisie ad hoc pentru analiza celor semnalate, pe baza căreia Ministerul Culturii și Identității Naționale să poată formula ulterior un punct de vedere avizat. Această comisie s-a deplasat la Capidava în data de 8 noiembrie 2016, unde a avut loc o întâlnire cu firma proiectantă, beneficiarul – Consiliul Județean Constanța, primăria locală, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Direcția Județeană de Cultură Constanța, respectiv coordonatorul științific al șantierului. Raportul rezultat a fost depus ulterior la MC (6852/ 06.12.2016). Concluziile acestui raport au fost analizate în cursul lunilor decembrie 2016 și ianuarie 2017 de către plenul Comisiei Naționale de Arheologie și al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, care a recunoscut justețea problemelor semnalate și a recomandat avansarea unor soluții punctuale, după reunirea reprezentanților beneficiarului, proiectanții și coordonatorul științific al șantierului. CNA și CNMI au cerut ca acele soluții, după ce vor fi agreate de către părți, să fie prezentate spre informare plenului fiecăreia, problema fiind considerată una prioritară.

Deblocarea impasului administrativ referitor la reluarea lucrărilor și finalizarea proiectului s-a produs în cursul lunilor iulie-august 2017, când au fost inițiate mai multe întâlniri între reprezentanți ai Ministerului Culturii și Identității Naționale, ai Consiliului Județean Constanța, ai firmei care a proiectat lucrarea și coordonatorul științific al șantierului. În urma acestora,  Ministerul Culturii și Identității Naționale a formulat (adresa 5440/10.08.2017) către Consiliul Județean Constanța, asocierea SC Logic Sistem Com SRL şi SC Abral Art Product SRL, respectiv Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, un număr de 18 observații tehnice, rezultate din raportul comisiei mixte CNA-CNMI din 8 noiembrie 2016, așteptând răspuns punctual din partea proiectantului. Răspunsul Abral Art Product la fiecare dintre aceste puncte a fost făcut prin adresa nr. 71/16.08.2017, comunicată de către direcția de specialitate a Ministerului Culturii și Identității Naționale către Comisia Națională Limes în data de 17.08.2017.

Pornind de la acest ultim document oficial, Comisia Națională LIMES constată:

-      disponibilitatea proiectantului și asumarea din partea acestuia, ca parte a restului de lucrări rămas pentru finalizarea proiectului, a coordonării operațiunilor de marcare pe paramentul monumentului a cotei de la care s-a făcut intervenția, respectiv a fazelor istorice și principiului co-vizibilității acestora. Proiectantul a propus realizarea acestor obiective la finalul intervențiilor constructive, în faza operațiunilor de finisare, cu tehnici și materiale adecvate, care să asigure rezistența în timp a marcajelor. Remarcăm, din nou, disponibilitatea proiectantului pentru însoțirea acestor operațiuni cu panouri informative, conținând desene și imagini, pentru a face inteligibile fazele istorice și intervențiile asupra monumentului;

-       disponibilitatea proiectantului pentru o evaluare temeinică, direct în teren, referitoare la oportunitatea și modalitățile concrete de înlocuire/remediere a unor blocuri de piatră din paramentul curtinelor și al compunerii apareiajului turnurilor cetății (opus quadratum);

-       renunțarea la unele dintre intervențiile propuse în proiectul inițial, datorită unor factori independenți: cercetare arheologică insuficientă sau care ar necesita o desfășurare îndelungată; cercetare care ar trebui să se desfășoare la limita falezei  instabile dinspre Dunăre,  în condiții dificile sau care ar impune ulterior soluții tehnice complicate de fixare a zidăriei puse în evidență (curtina J). Proiectantul propune aici doar stabilizarea zidurilor deja evidențiate, soluție cu care suntem în principiu de acord;

-       disponibilitatea pentru refacerea într-o formulă nouă, sigură și adecvată, a turnului belvedere, a cărui structură este actualmente compromisă. Vor fi necesare, de asemenea, explicații clare privind analogiile folosite pentru această construcție, conform explicațiilor proiectantului general din ultimul răspuns formulat (adresa nr. 71/16.08.2017);

-       disponibilitatea pentru intervenții discutate, nuanțate și adaptate de către proiectant, în funcție de situațiile semnalate de către colectivul arheologic la obiective cum sunt termele militare ale cetății din sec. II-III p. Chr. sau biserica paleocreștină din sec. VI, după consultarea Comisiei Naționale de Arheologie;

                  Comisia Națională Limes constată menținerea unor puncte care nu au primit încă o soluție agreată de către proiectant, de comun acord cu cei care au realizat cercetarea arheologică preventivă sau sunt responsabili cu derularea  cercetărilor arheologice sistematice din zonă. CNL solicită pe această cale proiectantului prezentarea tehnică sistematică a acelor argumente științifice pe baza cărora și-a fundamentat poziția, cu desene, fotografii, schițe, rapoarte arheologice pentru situații cum ar fi cele legate de accesul în turnul nr. 5, elementele de recompunere a arcului deasupra accesului în turnul nr. 6, urmele zidului medieval de pe curtina G, urmele paramentului pentru zidul ”castrului târziu” de la finalul sec. VI sau rezolvarea găsită pentru curtina H etc. Doar o asemenea fundamentare poate fi reținută ca soluție finală de punere în operă și în deplin respect față de monument.

            Comisia Națională Limes ia notă de explicația proiectantului referitoare la dimensiunile portului antic, care a precizat că ”intervențiile de completare executate până în prezent s-au realizat conform proiectului avizat” și că ”pentru stabilirea înălțimii zidului debarcaderului au fost luate în considerare cotele fundațiilor construcțiilor alipite acestuia așezate direct pe stâncă sau pe pe un strat de umplutură din pământ și variațiile anuale de nivel ale apelor Dunării”. Comisia Națională Limes adresează proiectantului solicitarea de a furniza suportul grafic aferent acestui volum de zidărie, prin care să explice cum înțelege funcționarea instalației portuare, cum se făcea încărcarea și descărcarea mărfurilor, tocmai în raport cu fluctuațiile Dunării și posibilul acces spre cetate, pe terase succesive, împreună cu soluții concrete de prezentare inteligibilă și propuneri pentru lucrări de ambientare și punere în context a instalației respective.

            Comisia Națională Limes consideră că finalizarea acestui proiect este importantă pentru conservarea părților structurale originale ale monumentului, pentru soarta și rolul său public și înțelege să monitorizeze pe mai departe nivelul înalt al calității intervențiilor, la fel și colaborarea permanentă în spirit și faptă a celor implicați în finalizarea proiectului în bune condiții. Este esențial ca intervențiile să afecteze cât mai puțin monumentul și să fie reversibile, cf. principiilor internaționale la care România a aderat.

            Comisia Naţională Limes constată disponibilitatea la un dialog ştiinţific constructiv a tuturor părţilor implicate în ducerea la bun sfârşit a acestui proiect, salutând încă o dată implicarea directă a domnului ministru al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale în deblocarea acestui dialog. Considerăm că singura cale pentru finalizarea în condiţii optime a acestui proiect este continuarea acestui dialog, pe baza căruia se pot găsi cele mai bune soluţii de corectare a aspectelor semnalate de către noi şi de către comisia specială desemnată de Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale la propunerea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi Comisiei Naţionale de Arheologie.

            În conformitate cu criteriile de autenticitate şi integritate ale UNESCO, Comisia Naţională Limes reafirmă ataşamentul ei necondiţionat la aceste criterii, singurele capabile să asigure prezervarea şi punerea în valoare din punct de vedere muzeal şi turistic a unor monumente de tipul celui de la Capidava. Reamintind că, din păcate, probleme similare au fost constatate şi la implementarea altor proiecte de consolidare şi restaurare a unor obiective ale epocii romane din România (Alba Iulia = Apulum, Moigrad = Porolissum sau Drobeta Turnu-Severin). Comisia Naţională Limes se pronunţă ferm împotriva unor soluţii de restaurare care pot afecta grav autenticitatea şi integritatea monumentului. În aceste condiţii, credem cu tărie că soluţiile de corectare, agreate de toate părţile implicate în implementarea proiectului de restaurare de la Capidava, se vor constitui într-un ghid de bune practici sui generis care să nu mai permită pe viitor, în momentul implementării altor proiecte de restaurare a unor obiective antice de pe teritoriul României, adoptarea unor soluţii neconforme cu principiile UNESCO şi în totală contradicţie cu recomandările Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi Comisiei Naţionale de Arheologie.

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei vă invită la vernisajul expoziţiei temporare LIMES POROLISSENSIS. VIAŢA ROMANĂ PE GRANIŢA DE NORD A DACIEI, care va avea loc Marţi, 19 decembrie 2017, ora 12.00, la sediul central al muzeului, str. Constantin Daicoviciu, nr. 2. Evenimentul expoziţional va prezenta rezultatele din ultimii doi ani ale proiectului naţional LIMES, un program care are ca scop principal documentarea monumentelor care compun granița romană de pe teritoriul României și care a fost inițiat în anul 2014, sub egida Ministerului Culturii. Pentru mai multe informaţii privind programul LIMES puteţi consulta pagina www.limesromania.ro.

Expoziţia poate fi vizitată până în data de 5 martie 2018.

Colocviul Limes Forum este la a șasea ediție și prilejuiește reunirea anuală a specialiștilor din domeniul frontierelor romane din România, care se desfășoară în cadrul Programului Național LIMES.

Evenimentul va fi găzduit de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, pe 28 și 29 noiembrie 2017.

Programul Național “Limes” (2015–2019), instituit de Ministerul Culturii, are în vedere elaborarea documentației de specialitate privind monumentele care compun granița romană a provinciei Dacia, acestea constituind cel mai amplu monument unitar de patrimoniu din România, respectiv fiind cel mai lung sector, de aproape 1500 de km, al monumentului UNESCO cunoscut sub denumirea de “Frontiers of the Roman Empire” (FRE).

Prin finanțarea corespunzătoare a acestui program, Ministerul Culturii are în vedere ajustarea de urgență a decalajelor considerabile care se înregistrează actualmente între țările membre ale acestui proiect și țara noastră în ceea ce privește înscrierea în lista UNESCO a acestui important monument al antichității. România, deși deține cel mai lung sector de frontier romană din Europa și are o îndelungată tradiție în cercetarea acestor monumente, se află într-un stadiu incipient în ceea ce privește realizarea documentației pentru înscrierea sectorului frontierei romane din România în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în cadrul “Frontiers of the Roman Empire” (FRE).

Având în vedere complexitatea monumentului, timpul alocat inventarierii vestigiilor graniței romane situate pe teritoriul României foarte de restrâns. De aceea, derularea cât mai urgentă a activităților este esențială pentru îndeplinirea obiectivului, anume înscrierea pe Lista Tentativă a UNESCO.

Ca urmare a instituirii Programului Național “Limes” (OMC 2812/27.11.2014, cu modificări prin OMC 2254/13.04.2016) și a constituirii Comisiei Naționale “Limes” (OMC 2862/12.12.2014, cu modificări prin OMC 2293/27.04.2016), activitățile de documentare se desfășoară prin trei instituții subordonate Ministerului Culturii, respectiv prin parteneriatele pe care acestea le-au realizat cu numeroase instituții de profil din România.

Înscrierea FRE din Europa pe lista tentativă UNESCO urmează să fie efectuată la începutul anului 2018.

Înregistrarea vestigiilor graniței romane situate pe teritoriul României pe lista tentativă națională va fi realizată până la finele lunii septembrie 2016, potrivit calendarului propus de Institutul Național al Patrimoniului.

http://www.cultura.ro/programul-national-limes-2015-2019